Decizia individului de integrare pe piata muncii , de a oferi o cantitate mai mare ori mai mica de munca se adreseaza prin prisma a 2 rationamente de baza:
- efectul de substitutie: „ES” rationament conform caruia ofertantii de munca substituie o parte mai mare sau mai mica a timpului lor liber cu timpul de munca.
De exemplu decizia de crestere a ofertei de timp de munca de exemplu cu o ora va fi adoptata atata vreme cat avantajele (monetare sau nemonetare) sunt superioare utilitatii marginale a unei ore de timp liber la care individul renunta.
Prin acest rationament economistii spun ca salariul poate fi interpretat de Cop a timpului liber.
Timpul de munca se refera la totalitatea activitatilor pe care individul le desfasoara cu scopul de a obtine un venit
Spre deosebire de timpul liber care consta in acte ce nu au motivatie in obtinerea unui anumit venit. Asadar in analiza pietei muncii spunem ca fiecare persoana isi structureaza deciziile in baza unor evaluari permanente a echilibrului ofertei de munca – C de timp liber.
- efectul de venit : „EV” reprezinta rationamentul potrivit caruia dupa ce individul atinge un anumit standard de viata el inceteaza sa-si majoreze O de munca chair daca nivelul salariului creste astfel incat substituirea se produce in sensul invers.
Chiar daca ar putea castiga mai mult persoana resprectiva inlocuieste o parte a timpului de munca in favoarea timpului liber.
Aceasta se intampla atunci cand individul apreciaza ca avantajele care ar putea fi obtinute in plus dintr-o ora suplimentara de timp de munca , sunt inferioare ca utilitate renuntarii pe care ar trebui sa o faca potrivit reducerii cu o ora a timpului liber . Astfel spunem ca oferta individului de munca are atat panta pozitiva cat si panta negativa in functie de efectul care predomina ES sau EV.
Desi oferta individuala are atat panta negativa cat si panta pozitiva , oferta totala de munca are numai panta pozitiva , aceasta deoarece la un nivel mai mare al salariului si rata de paricipare pe piata muncii va fi mai ridicata.
Cantitatea de munca mai mica a celor pentru care predomica EV , va fi depasita de cantitatea de munca suplimentara pe care o ofera noii intreprinzatorii pe piata muncii.
Pe piata muncii intre diferitele categoirii statistice de persoane se manifesata urmatoarele relatii in baza caora se poate dimensioarea of mk respectiv Cmk din intreprinderile eocnomice.
Populatia toatala
-populatia in afara varstei legale de munca
Populatia in varsta legala de munca
-inaptii
Populatias apta de munca
-elevii , studentii , militarii in termen , femei casnice
Populatia activa disponibila PAD=forta de munca
-somerii volunari
Oferta de munca
-somerii involutari
Populatia ocupata
-persoane ocupate in probleme gospodaresti
Populatia salariata =C de munca
Potrivit acestei scheme exista anumiti indicatori de masurare a celor doua mari fenomene ale pietei muncii .
Ro=rata ocuparii.
Somajul
Semnificatii conceptuale si cauze
Cu mult timp in urma cuvantul somer avea un alt inteles . „se soma” in general duminica ori in zilele de sarbatoare religioase. O zi „somata” era o zi fara munca si deci fara salariul . De altfel lingvistic vorbind anglosaxonii utilizau conceptul de „out of work” si nu conceptul actual de „unemployed” . De exemplu in recesamantul din 1891 din franta nu se facea nici o distinctie intre someri in sensul conrtemporan al termenului si alte categorii de persoane cum ar fi cersetorii ,vagabonzii ,persoanele internate in azile , etc.
Ar trebui sa se astepte inceputul secolului XX si dezvoltarea societati de asistenta muncii pentru a putea fi introdusa semnificatia actuala a termenului somaj si anume aceea referitoare la persoanele ce doresc sa munceasca dar nu-si gasesc de munca.
Etimologia cuvantului somaj vine din latinescul cauma care inseamna calm .
In gandirea economica a economistilor clasici somajul apare ca fiind unul voluntar, o actiune liber aleasa atata vreme cat pe piata salariile in domeniu respectiv nu corespund cu asteptarile fiecaruia.
In gandirea economiei Keynisista se pun pentru prima oara bazele somajului involuntar foarte amplu in anuu 1930 si devenit preocuparea nr 1 a majoritatii guvernului , somajul inceteaza a mai reprezenta un fenomen voluntar , el exprimand „imposibilitatea” tuturor persoanelor care doresc sa munceasca de a-si gasi un loc de munca.
In teoria economica somajul inventeaza o ramura cunoscuta sub denumirea de somaj de tip Keynesist.
Cauzele determinate ale somajului ce exces de oferta de munca pe piata sunt puse inca o data pe seama unei insuficiente a Cag.
Atunci cand pe piata bunurilor Cag este insuficienta fata de Of intreprinzatorii nu mai au nici un stimulent , spune Keynes , de s-si majora productia , ceea ce ar insemna cresterea gradului de ocupare a fortei de munca ci dimpotriva , ei decurg la restrangerea ocuparii si la amplificarea somajului.
Majoritatea analizelor economice ale somajului inv. Concluzioneaza ca acesta este rezultatul existentei pe piata muncii a unor salarii superioare nivelului de echilibru si , arata Keynes , rigide la scadere. Tocmai aceasta rigiditate la scadere a salariului ar explica manifestarea dezechilibrului intre O de munca si C de munca.
Rostul acestor analize simple este acela de a intelege ca in sistemul de subocupare a fortei de munca , pe piata muncii se intensifica concurenta intre someri pentru gasirea unui loc de munca , ceea ce ar trebui sa conduca la scadere nivelului salariului catre salariul de echilibru , caz in care , excesul de oferta de munca se va diminua sau poate chiar resorbi.
Faptul ca in realitate nu se petrece un astfel de fenomen intareste , insa din alte motive decat cele invocate de Keynes , argumentul rigiditatii la scadere a salariului .
Doua timpuri de somaj sunt compatibile pe piata muncii :somajul voluntar si somajul fictional .
Somajul finctional reprezinta perioada de timp in care o persoana se afla intre doua locuri de munca . Alocarea fortei de munca in cadrul structurii de productie si modalitatile directe de alocare a acestora de la un domeniu la altul nu se pot face spontan ci presupun anumite intarzieri , are intervale de timp necesare ajustarii , potrivirii , armonizarii Of-C de munca .
O astfel de perioada de timp explicabila printr-o disproportie fireasca intre oferta si cerere este apreciata prin conceptul de somaj fictional .
Pentru Friedman , fondatorul curentului de gandire monetarista , echilibrul pe piata muncii este analizat prin conceptul de somaj natural .
Acest somaj natural nu reprezinta un minim ireductibil al somajului ci somajul ce caracterizeaza conditiile reale de functionare a pietei muncii si care este compus din somaj voluntar si somaj fictional .
Somajul contemporan , insa aparut ca fenomen ce transcede limitele somajului natural . El se refera la persoanele care desi doresc , nu-si pot gasi un loc de munca deoarece salariile sunt mentinute la un nivel mai mare decat salariul de echilibru .
Care sunt insa cauzele fundamentale ale acestei rigiditati la diminuarea salariului?
Principala explicatie face referire la conditiile legislative , la procedura administrativa , la presiunile sindicale si guvernul ce greneaza functia pietei muncii in economia comtemporana.Cu alte cuvinte fenomenul de masa al somajului in prezent poate si trebuie sa fie explicat prin prisma rolului guvernului si al sindicatelor care militeaza in permanenta pentru salariile crescute fara ca acele salarii sa fie justificate prin dinamica permanenta cresterea Wl .
Explicarea somajului in acet fel il determina pe Ludwing von Misses sa utilizeze conceptul de somaj institutional pentru a desemna acel dezechilibru al pietei muncii rezultat din interventia guvernului in bunul mers al pietei libere . Pe o piata a muncii libera arata Misses , in absenta restrictiilor guvernamentale , a unei legislatii a salariilor minime si a presiunilor sindicatelor /patronatelor , orice persoana care doreste un loc de munca il va putea avea rezultatul ca pe o piata a muncii libera nu exsita decat somajul voluntar.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu