Macroeconomie, Curs 5, an 1

Inclinatia medie spre consum se noteaza cu „c”si arata ponderea consumului in venit.

Relatia care se manifesta intre inclinatia medie si venit este una inversa. La o anumita crestere a VD va avea loc si cresterea consumului, insa intr-o mai mica masura.

Ca=consum autohton

C`Yd=consum indus.

Yd=venit disponibil

Relatia care se manifesta intre inclinatia medie spre consum si cea marginala arata ca c>c`.

Functia de economisire poate fi dedusa tinand cont de faptul ca orice venit realizat va fi directionat catre cheltuielile de consum pe de o parte si economisire pe de alta parte.

s`= inclinatia marginala spre economisire.

s` arata variatia volumului economisirii rezultata din variatia cu o unitate a Yd . s` este marimea marginala aferenta economisirilor (S) ca marime totala.

s`Yd= economisire indusa , adica acel nivel al economiilor indus de marimea si dinamica Yd.

In stransa legatura cu s` si in cazul functiei de economisire se calculeaza o inclinatie medie spre economisire ce arata proportia economica in total venit dispponibil .

Pe masura ce Yd creste, rata economisirii va creste. Asadar intre rata economisirii si Yd se manifesta o relatie directa.

Potrivit relatiei dintre s si s` rezulta s>s` .

Relatia si raportul de marime care se manifesta intre inclinatiile medii si marginale spre consum / economisire decurg din repetarea urmatoarelor doua conditii:

Atat inclinatiile marginale cat si cele medii sunt marimi pozitive si subunitare.

Graficul functiei de consum si economisire si pragul de ruptura al venitului.

Bisectoarea graficului evidentiaza multitudinea situatiilor de egalitate intre C si Yd , situatii in care S=O.

Inclinatia generala a dreptei consumului este reprezentata de felul c` (marimea marginala represinta panta curbei marimii totale)

Nivelul Yd la care S=O (C=Yd) se numesre pragul de ruptura a Yd . Este vorba despre acel nivel al Yd incepand cu care se manifesta procesul de economisire (inaintea acestui prag de ruptura se manifesta procesul de dezeconomiseire ).

Orice modificare a uneia dintre inclinatiile marginale atrage in mod necesar modificarea atat pentru dreapta consumului cat si pentru dreapta economisirii.

De exemplu .: sa presupunem ca c` creste , ceea ce inseamna ca la fiecare noua crestere a Yd , oamenii decid sa transfere in consum o parte mai mare din acea crestere a Yd , in cumparatie cu perioada anterioara.

C`creste de unde rezulta ca s` scade : spune ca dreapta consumului se roteste spre stanga sus . (creste panta generala a C ; drepta economisirii se roteste in dreapta jos.)

Determinarea venitului de echilibru .

Venitul de echilibru reprezinta acel nivel al venitului agregat ce rezulta din echilibru macroeconomic .

In teoria lui Keynes , echilibrul macroeconomic se presupune a se realiza la un nivel al venitului compatibil cu subocuparea fortei de munca . Aceasta ipoteza conduce implicit la concluzia ca guvernul trebuie sa adopte acele politici macroeconomice , menite sa orienteze venitul de echilibru catre situatia de ocupare deplina a fortei de munca.

Exista 3 mari modele de analiza a echilibrului macroeconomic si a determinarii venitului de echilibru.

1. modelul economiei inchise , fara sectorul guvernamental

2. modelul economiei inchise , cu sectorul guvernamental .

3. modelul economiei deschise , cu sectorul guvernamental.

1. modelul economiei inchise , fara sector guvernamental :

in primul model , in realizarea echilibrului macroeconomic sunt ignorate atat variabilele economice care din de functionarea aparatului guvernamental : taxe si impozite / cheltuieli guvermanentale , act si variabilele economice care sintetizeaza relatiile economice externe (exportul/importul)

In aceste conditii , echilibrul macroeconomic poate fi descris dp d v matematic prin urmatoarea relatie.

Ip= investitii planificate.

In modelul lui Keynes investitiile apar drept o componenta exogena a Ca , adica o componenta autonoma in raport de marimea si dinamica venitului explicata exclusiv prin prisma anticiparilor , planurilor economice ale intreprinzatorului din perspective anterioare.

Echilibrul macroeconomic este asigurat atunci cand deciziile de economisire dintr-o tara duc la nivelul compatibil cu nivelul investitiilor pe care intreprinzatorul le planifica.

In acest model de analiza a echilibrului macroeconomic , determinarea Yech se realizeaza astfel :

2. modelul economisirii inchise , cu sector guvernamental .

In acest model , realizarea echilibrului macroeconomic e completata prin luarea in considerare a variabilelor macroeconomice care tin de functia ap de stat . Existenta guvernului este conditionata de prelevarea unor taxe si impozite. In general , potrivit teoriei alegerii publice si in baza naturii si a sistemului pol democratic , guvernele sunt stimulate sa-si maximizeze roului lor fiscal prin prelevarea unui volum al impozitelor cat mai mare (pe care il pot obtine) si a unui volum cat mai mare al cheltuielilor publice.

Dpdv matematic , analiza echilibrului macroeconomic porneste de la aceeasi conditie generala: Oag=Cag

G=cheltuieli guvernamentale.

3. modelul economiei deschise , cu sector guvernamental.

In modelul 3 , pe langa variabilele luate in considerare in mod de an ant vor aparea si cele corespunzatoare relatiei economice externe (export si import) . Exportul reprezinta o cerere externa adresata productiei nationale , asadar exportul va fi luat in considerare dpret componenta a Cag.

Spre deosebire de export , importul reprezintta o oferta suplimentara la oferta de produse autohtone , asadar in relatia de echilibru macroeconomic importul este parte a ofertei.